Reprezintă rezultatele monitorizării individuale un feedback corect cu privire la expunerea profesională?

Rezultatele monitorizării dozimetrice individuale sunt folosite în mai multe scopuri: pentru demonstrarea faptului că sunt respectate cerințele legale cu privire la limitele de doză primite de persoanele expuse profesional, reasigură personalul că măsurile de radioprotecţie sunt eficiente și, nu în ultimul rând, trebuie să asigure un feedback cu privire la tipul practicii și riscul asociat acesteia.

În țara noastră, principalul tip de monitorizare dozimetrică individuală este reprezentat de dozimetria la nivelul întregului organism. Doza la nivelul întregului organism se evaluează folosind un dozimetru individual care se poartă la piept, sub șorțul de protecție, pentru toată perioada desfășurării de activități în câmp de radiaţii.

În ultimii ani, o atenție sporită a fost acordată faptului că există numeroase situații, mai ales în medicină, unde vorbim despre expuneri localizate doar pe anumite părți ale corpului. Despre dozele primite în aceste expuneri localizate, dozimetrul individual purtat sub șorț nu ne oferă nicio informație. De ce? Pentru că:

  • Şorțul plumbat reduce doza primită de dozimetrul purtat sub șorț cu până la 90%.
  • Dozimetrul purtat sub șorțul de protecție măsoară doza primită doar de zonele protejate ale corpului.
  • În radiologie / cardiologie intervenţională este expus în mod preponderent cristalinul persoanei expuse profesional, iar dozimetrul purtat sub șorț nu are cum să ofere informații despre doza la cristalin.
  • În medicină nucleară, extremitățile sunt expuse, iar contribuția principală la valoarea dozei este dată de radiaţiile beta emise de radioizotopii utilizați în medicină. Este important de precizat că radiaţiile beta cu energii mai mici de 700 keV contribuie doar la doza la nivelul pielii (de aceea doza la piele / extremități se măsoară cu ajutorul mărimii Hp(0,07), adică echivalentul de doză la o adâncime de 0,07 mm) și nu aduc nicio contribuție la doza la nivelul întregului organism (care se măsoară la o adâncime de 10 mm, cu ajutorul mărimii Hp(10).

Studii europene recente [1] au arătat că în expunerile localizate pot fi depășite limitele admise, fără ca limita dozei la nivelul întregului organism să fie depășită. Spre exemplu, în cazul medicilor care lucrează în chirurgie intervenţională, cardiologie sau medicină nucleară, cele mai expuse zone sunt cristalinul şi extremităţile, iar în medicină nucleară extremitățile sunt expuse la doze mari, ce pot depăși limitele de doză impuse.

Determinarea nivelelor de doză la cristalin și extremități în cazurile expunerilor localizate a fost de interes crescut în ultimii ani și, ca urmare a concluziilor rezultate din aceste studii, în Directiva Europeană  nr. 59/2013/Euratom au apărut modificări legislative importante, dintre care cea mai importantă este scăderea limitei dozei echivalente la cristalin de la 150 mSv/an la 20 mSv/an. Directiva 59/EURATOM va fi preluată în legislaţia naţională până în februarie 2018.

Acest lucru va conduce la schimbări majore în modul în care se va face monitorizarea dozimetrică individuală. Un prim pas în acest proces îl constituie identificarea corectă a persoanelor expuse care vor avea nevoie de monitorizarea dozelor la cristalin şi extremități.

Dozimetria la nivelul întregului organism

În toate domeniile de activitate, doza la nivelul întregului organism prezintă tendința de scădere, ca urmare a optimizării măsurilor de protecție și a performanțelor echipamentelor radiologice folosite în prezent. Recomandările europene recente [2] aduc în atenție nevoia de “double dosimetry” în situația în care se poartă șorț de protecție. Șorțul de protecție protejează principalele organe ale corpului uman, dar nu acoperă în întregime corpul, ceea ce înseamnă că dozimetrul purtat sub șorț subevaluează doza la nivelul întregului organism, deoarece măsoară doza primită de zonele protejate. Recomandările cer purtarea unui dozimetru suplimentar, peste șorțul de protecție, pentru cunoașterea dozelor primite de zonele neprotejate ale corpului. Doza la nivelul întregului organism se calculează luând în considerare informațiile furnizate de dozimetrele purtate sub șorț și peste șorț.

Un aspect important al utilizării unui dozimetru suplimentar purtat peste șorț, în zona gulerului de tiroidă, îl constituie faptul că va fi un indicator privind doza primită de cristalin. Deși dozimetrul whole-body purtat la gulerul de tiroidă nu va evalua cu acuratețe doza la nivelul cristalinului, el constituie un prim pas în direcția cunoașterii nivelelor de doză la cristalin, îndeplinind simultan două cerințe:

  • o mai bună evaluare a dozei la nivelul întregului organism, prin care se iau în calcul și zonele neprotejate ale corpului
  • un indicator pentru doza primită de cristalin

Dozimetria la cristalin

Cristalinul este unul din cele mai radiosensibile ţesuturi din organism. La ora actuală, dozimetria la cristalin este un subiect de interes ridicat, deoarece studiile epidemiologice au arătat creșterea incidenței cazurilor de cataractă pentru persoanele expuse profesional care lucrează în radiologia/cardiologia intervenţională. Profesioniştii din camerele în care se practică radiologia intervenţională (staff-ul medical şi paramedical) petrec lângă sursa de radiaţii X timp îndelungat, mai multe ore pe zi, în timpul procedurilor medicale. Riscul de apariţie a cataractei radioinduse este mare dacă nu sunt folosite metode de radioprotecţie. Doza la cristalin se măsoară folosind un detector purtat deasupra ochilor, pe o bentiță ajustabilă.

În ce domenii este necesară monitorizarea la cristalin?

  • Radiologia intervenţională
  • Cardiologie intervenţională
  • Radioterapie
  • Medicina nucleară
  • Medicina veterinară

Dozimetria la extremităţi

Pe plan european, se recomandă determinarea dozelor la extremități în cazul activităților din medicina nucleară și din radiologia / cardiologia intervențională. Se recomandă monitorizarea la extremități prin purtarea unui inel ce conține un detector termoluminescent, la baza degetului arătător al mâinii non-dominante. În medicina nucleară, studiile au arătat că de la vârful degetului şi până la încheietura mâinii doza scade de 20 ori, de aceea nu se recomandă purtarea unui dozimetru tip brățară [3].

Despre DOZIMED

DOZIMED este singurul laborator din România care este membru cu drept de vot în European Radiation Dosimetry Group (EURADOS), organizația europeană care contribuie la dezvoltarea tehnico-științifică a dozimetriei radiațiilor ionizante.

Compania le oferă persoanelor expuse profesional la radiații ionizante o gamă completă de servicii de dozimetrie individuală, fiind singurul laborator autorizat pentru toate tipurile de determinări de doză datorate expunerii profesionale: la nivelul întregului organism, la cristalin și la extremități.

DOZIMED oferă servicii de monitorizare dozimetrică individuală pentru toate domeniile de activitate din domeniul nuclear: medicină, industrie, educație, radioactivitate naturală, cercetare nucleară.

http://www.dozimed.ro/

Bibliografie

  1. ORAMED: Extremity and Eye lens dosimetry in interventional procedures, http://www.oramed-fp7.eu/en
  1. EC/RP160 – „Technical recommendations for monitoring individuals occupationally exposed to external radiation”, Directorate General for Energy and Transport — Nuclear Energy, 2009
  1. ISO 15382:2015 – Radiation protection – Procedures for monitoring the dose to the lens of the eye, the skin and the extremities

Related Posts

Facebook

Get the Facebook Likebox Slider Pro for WordPress