Interviu Conf. univ. dr. Adrian-Costin Bighea

„Evoluţia tehnologiilor pentru reabilitarea medicală a fost una de-a dreptul spectaculoasă în ultimii 10 ani și va continua să fie la fel și în anii următori”

Interviu: Conf. univ. dr. Adrian-Costin Bighea

  • Președinte Societatea Română de Reabilitare Medicală

În perioada 2-5 octombrie 2019, specialitatea Reabilitare Medicală va îmbrăca haine de sărbătoare, deoarece orașul Cluj va fi gazdă pentru cel de-al 42-lea Congres Naţional Anual de Reabilitare Medicală, manifestare ce ne-a obișnuit cu un înalt caracter ştiinţific. Cu ocazia acestui eveniment vor fi aduse în discuţie atât subiecte de actualitate, cât şi subiecte importante ca rezultat al practicii zilnic e şi învăţării permanente. Cei mai importanţi specialiști vor împărtăși participanţilor din experienţa acestora şi vor oferi cunoştinţe de vârf în nefrologie și specialităţile înrudite. Cu această deosebită ocazie, am avut onoarea de a discuta cu domnul conf. univ. dr. Adrian-Costin Bighea, Președinte Societatea Română de Reabilitare Medicală care ne-a oferit mai multe informaţii despre acest eveniment.

În această toamnă va avea loc al 42 –lea Congres Naţional Anual de Reabilitare Medicală. Care sunt noutăţile dezbătute în cadrul acestui congres important pentru Societatea Română de Reabilitare Medicală?

Sunt mai multe noutăţi și chiar câteva surprize sperăm plăcute pe care le pregătim. Anul trecut am organizat o sesiune româno-maghiară care a fost foarte bine primită și a prilejuit o ocazie pentru un bun schimb de experienţă. Pentru anul acesta am pregătit o sesiune comună cu Asociaţia de Podiatrie care va avea ca temă centrală piciorul diabetic.

O noutate, care este mai degrabă organizatorică, este aceea că nu vom mai avea sesiuni separate de prezentare a posterelor, ci am integrat posterele în sesiuni în funcţie de tematică. Sunt noutăţi și în expoziţia pe care o organizăm în paralel cu congresul. Pe lângă prezentarea unor echipamente de reabilitare foarte avansate, avem și mai multe firme noi, care participă pentru prima dată la congresul nostru.

Ce ne puteţi spune despre invitaţii străini la această ediţie, care va fi aportul lor?

Din Italia vor fi prezenţi Mauro ZAMPOLINI care va vorbi despre scleroza multiplă și Maria-Gabriella CERAVOLO care va aborda mecanismul neuroplasticităţii post-AVC. Christian-Friedrich ANGLEITNER din Austria va vorbi despre disfuncţiile articulaţiei sacroiliace. Frederic ALBERT din Franţa se va ocupa de stimularea funcţională proprioceptivă în neuroreabilitare. Jesús-Benito PENALVA din Spania va susţine un raport despre tehnologiile avansate folosite în reabilitarea traumatismelor vertebro-medulare. Artur SERRANO din Norvegia va vorbi despre dimensiunea emoţională a tehnologiilor asistive. În cadrul simpozionului pe care îl organizăm în timpul congresului împreună cu Asociaţia de Podiatrie din România va conferenţia și David DUNNING din Marea Britanie.

Care sunt așteptările vis a vis de acest eveniment?

Congresul Naţional Anual de Reabilitare Medicală este în primul rând o manifestare știinţifică și este normal ca principala noastră dorinţă este să oferim participanţilor teme variate de discuţie și comunicări știinţifice de calitate. Ne bucură că o treime din lucrări sunt de reabilitare neurologică dar ne bucură și că reușim anul acesta să avem o sesiune întreagă despre reabilitarea pediatrică așa cum avem și una despre traumatismele cranio-cerebrale și medulare, o alta despre patologia genunchiului sau una despre calitatea vieţii persoanelor cu dizabilităţi.

Anul acesta a avut loc și simpozionul “Tehnologii Avansate pentru reabilitarea medicală”, eveniment adresat medicilor de medicină fizică și de reabilitare și fiziokinetoterapeuţilor. Cum a fost primit evenimentul?

Din necesitatea de a coordona programul simpozionului cu cel al numeroșilor invitaţi străini, acest simpozion naţional s-a desfășurat la București în 6-7 mai 2019, adică luni marţi, zile în care este greu să nu fii prezent la locul de muncă. Cu toate acestea, simpozionul s-a bucurat de o importantă audienţă, de aproape 100 de participanţi. Temele de discuţie au fost prezentate de 12 lectori dintre care 5 au fost invitaţi străini din Marea Britanie, Franţa, Italia, Elveţia și Israel. Participaţii au apreciat conţinutul prezentărilor, competenţa oratorilor, majoritatea dintre ei considerând că au avut ceva de învăţat de la acest eveniment creditat de Colegiul Medicilor din România cu 12 puncte EMC.

Care sunt noile tehnologii din domeniu și cum au fost acestea implementate în cabinetele de reabilitare și recuperare medicală?

Evoluţia tehnologiilor pentru reabilitarea medicală a fost una de-a dreptul spectaculoasă în ultimii 10 ani și va continua să fie la fel și în anii următori. Computerizarea și robotizarea sunt la ordinea zilei și nu reprezintă doar o modă, ci reprezintă viitorul medicinii fizice și de reabilitare. Noi am făcut mereu eforturi pentru a prezenta colegilor noștri aceste tehnologii în expoziţiile organizate în paralel cu congresele noastre anuale și la fel se va întâmpla și în 2019. Aţi pomenit deja simpozionul din mai “Tehnologii Avansate pentru reabilitarea medicală”.  În 3 septembrie 2019 s-a desfășurat la Spitalul Elias un alt simpozion cu ocazia căruia  domnul Motoaki Komiya din Japonia a prezentat un exoschelet de ulimă generaţie cu care  s-au făcut  demonstraţii practice. Problema în România este aceea că aceste tehnologii sunt foarte scumpe iar finanţarea serviciilor de reabilitare medicală este tot mai proastă. Sunt puţine unităţi medicale care își permit astfel de achiziţii, deci sunt puţini pacienţi români care pot beneficia de ele. În România mulţi colegi de-ai noștri au cabinete medicale individuale cu care abia dacă supravieţuiesc cu fondurile insuficiente alocate de CAS, ce să mai vorbim de achiziţionarea de tehnologii robotice!

Care sunt principalele probleme cu care vă confruntaţi ca președinte al Societăţii Române de Reabilitare Medicală?

Problemele Societăţii Române de Reabilitare Medicală sunt problemele membrilor săi, iar principala problemă a colegilor noștri este subfinanţarea serviciilor de medicină fizică și de reabilitare. An de an înainte de semnarea contractelor cu CAS adresăm aceleași întrebări fără a primi vreun răspuns. De ce în continuare serviciile la specialitatea clinică de medicină fizică și de reabilitare sunt decontate pe tarif serviciu (neactualizat în 2019) și nu pe puncte, ca la celelalte specialităţi clinice? De ce cu foarte puţine excepţii suma alocată nu acoperă nici măcar o treime din capacitatea furnizorului de servicii de medicină fizică şi de reabilitare? De ce în continuare serviciile de acupunctură sunt decontate din fondul alocat pentru medicina fizică și de reabilitare? De ce după atâţia ani și atâtea discuţii sanatoriile de boli mintale și preventoriile TBC sunt finanţate din fondul alocat medicinii fizice și de reabilitare? De ce se prelungește această confuzie (voită?) între recuperarea stării de sănătate și reabilitarea medicală? V-am dat doar câteva exemple dar mai sunt multe altele.

Într-un interviu anterior ne spunea-ţi că vă confruntaţi ca și specialitate cu dificultăţi mari în formarea echipei de reabilitare medicală. Cum credeţi că s-ar putea îndrepta această situaţie?

Noi nu putem să ne tratăm pacienţii fără o cooperare multidisciplinară și fără o echipă pe care medicul de medicină fizică și de reabilitare s-o coordoneze. Gândiţi-vă că în România nu există recunoașterea profesiunii de terapeut ocupaţional și ca atare nu există nici interes pentru facultăţi să producă astfel de specialiști. Știm deja cum au fost amăgiţi mii de tineri să urmeze cursuri de kinetoterapie la facultăţi de Educaţie Fizică și  Sport, fără un plan de învăţământ care să respecte rigorile studiilor medicale. La sfârșitul lui 2016 a apărut Legea 229, numită alegea fizioterapeutului, care n-a făcut decât să producă și mai multă confuzie. Ar mai fi și problema competenţei de neuroreabilitare pe care și-o doresc neurologii și care este complet nejustificată. Cred că ar fi foarte bine dacă Ministerul Sănătăţii ar finaliza un proiect anunţat cu ceva timp în urmă, cel al Legii profesiunilor medicale în care să se specifice clar ce înseamnă profesie medicală, ce înseamnă profesie conexă actului medical, ce atribuţii are fiecare persoană care lucrează cu omul bolnav.

Societatea Română de Reabilitare are în desfășurare mai multe proiecte. Credeţi că implementarea lor depinde numai din punct de vedere material? 

Factorul material este important dar nu esenţial. Până la bani este nevoie de acţiuni concertate, de o viziune asupra viitorului specialităţii care să fie împărtășită nu numai de cât mai mulţi dintre colegii noștri, dar și de factorii de decizie ai politicilor de sănătate. Organizaţia Mondială a Sănătăţii are în desfășurare mai multre planuri de acţiune care se adresează persoanelor cu dizabilităţi. Cu toate că acestea au fost semnate și de ţara noastră, vedem foarte puţine acţiuni concrete în acest sens.

Vă rugăm să ne vorbiţi despre proiectul început în 2016 www.postavc.ro, de unde a pornit ideea unui astfel de proiect? Cum au răspuns pacienţii?

Societatea Română de Reabilitare Medicală a demarat în 2016 proiectul www.postavc.ro. Am dorit să punem la un loc cât mai multe informaţii despre ceea ce se întâmplă în realitate și ceea ce ar trebui să se întâmple de fapt în viaţa unui pacient care a suferit un accident vascular cerebral deoarece am constatat că pacienţii cu AVC și familiile lor nu știu cui să se adreseze. Am pus astfel la dispoziţia tuturor pe postavc.ro o serie de informaţii despre accidentul vascular cerebral, despre evaluarea și autoevaluarea pacientului cu AVC, despre indicaţiile recuperării în funcţie de stadiul bolii și modalităţile de recuperare. Cei care au accesat aceste informaţii au fost în primul rând pacienţii, care ne-au adresat întrebări sau sprijin pentru rezolvarea problemelor lor de sănătate. Un mare succes îl au ”poveștile pacienţilor”, prin intermediul cărora în fiecare lună se publică pe postavc.ro o istorioară despre un pacient care a suferit un AVC. Utilizarea unui limbaj care nu conţine aproape de loc terminologie medicală, un limbaj pe înţelesul pacientului și aparţinătorilor săi a făcut ca aceste articole inspirate din cazuri reale să aibă o mare priză la cititorii noștri.

Un an mai târziu în 2017 a început și proiectul ‘’AVC 360° – Călătoria Pacientului’’ care se adresează de data aceasta specialiștilor implicaţi în tratarea AVC. Care a fost finalitatea proiectului? Cum a fost primit de medici?

Vorbeam mai înainte de lucrul în echipă, de colaborarea multidisciplinară. Proiectul AVC 360° – Călătoria Pacientului, a fost un proiect multidisciplinar, adresat de data aceasta medicilor, implicând specialităţi medicale ca Neurologia, Medicina de Urgenţă, Cardiologia, Neurochirurgia, Geriatria, Medicina de familie, Terapia Intensivă, Psihiatria, Medicina Fizică și de Reabilitare. La evenimentele organizate au participat profesioniști cu o experienţă vastă pe domeniile lor de competenţă. Obiectivul proiectul a fost să promoveze o mai bună colaborare și comunicare în sistemul medical dar și între medici și pacienţi. S-au desfășurat patru astfel de evenimente, la Craiova, Constanţa, Sibiu și Brașov, toate extrem de bine primite de medicii participanţi.

În ultimii ani, incidenţa AVC a crescut în randul categoriei de vârstă sub 30 de ani. De ce apare această afecţiune la vârste tot mai tinere?

Accidentul vascular cerebral apare în strânsă legătură cu o serie de factori de risc, dintre care enumerăm doar câţiva: hipertensiunea arterială, fumatul, consumul excesit de alcool, obezitatea, sedentarismul, hipercolesterolemia, diabetul zaharat. Toţi acești factori de risc se regăsesc la persoane tot mai tinere, acesta fiind și motivul principal pentru care AVC apare și el la persoane din această categorie de vârstă.

 În final, puteţi să ne spuneţi cum vedeţi viitorul în Reabilitarea Medicală?

Medicina fizică și de reabilitare se dezvoltă peste tot în lume. Apar tot mai multe echipamente care înglobează tehnologie de vârf, în sprijinul pacienţilor noștri. Sunt promovate noi concepte care fac ca necesarul de specialiști să fie tot mai mare. Un exemplu este cel al reabilitării pe baze comunitare, promovat de OMS și care a luat avânt în alte ţări dar la noi este practic inexistent.  Tot recent au fost actualizate documentele privind domeniile de competenţă ale medicinii fizice și de reabilitare. Foarte recent, la ședinţa secţiunii de Medicină Fizică și de Reabilitare a Uniunii Europene a Medicilor Specialiști din 4-7 septembrie 2019 de la Plovdiv am asistat împreună cu cei doi delegaţi ai României, Prof. Dr. Mihai Berteanu și Dr. Daiana Popa, la lansarea de către Mauro Zampolini a conceptului de ”plan individual de reabilitare”, despre care se va vorbi mult în următorii ani. Este vorba de a face un mare pas înainte și de a nu mai aplica un protocol anume unui pacient cu un anumit diagnostic, ci de a întocmi un plan de reabilitare pentru fiecare caz în parte, cu evaluarea dizabilităţii, stabilirea obiectivelor pe termen scurt, mediu și lung, stabilirea rolului fiecărui membru al echipei de reabilitare și a rolului familiei, etc. Evident, medicului de medicină fizică și de reabilitare îi revine rolul de a întocmi acest plan și de a superviza punerea lui în practică.

 

Related Posts

Facebook

Get the Facebook Likebox Slider Pro for WordPress