Îmi doresc ca românii să devină tot mai conştienți de necesitatea reducerii riscului lor cardiovascular!

Recent, aţi fost numit membru în Conducerea European Heart Network. Ce rol aveţi în conducerea forului european de prevenţie a bolilor cardiovasculare şi ce avantaje aduce României această numire?

European Heart Network reprezintă “Liga Fundaţiilor Inimii” din Europa iar eu sunt primul profesor de cardiologie ales în acest board dominat de specialişti în “fundraising” şi experţi în programe de prevenţie populaţională din Europa de Vest. Alegerea mea în această poziţie se datorează mai ales performanţelor înregistrate de Fundaţia Română a Inimii – în 5 ani de la lansarea sa a devenit cea mai activă fundaţie a inimii din Europa Centrală şi de Est. Ce avantaje aduce această numire României? În primul rând avem acces direct la modele de implementare din alte ţări europene. În al doilea rând ţara noastră dobândeşte o vizibilitate şi credibilitate crescută în Europa şi o “poziţionare pe harta Europei”. Nu în ultimul rând, trebuie menţionat lobby-ul puternic pe care European Heart Network îl poate face pe lângă Parlamentul European referitor la sănătatea cardiovasculară în Uniunea Europeană, cu consecinţă directă asupra îmbunătăţirii sănătăţii românilor.

Care sunt programele europene de prevenţie pe care consideraţi că România trebuie să le adopte pentru a reduce incidenţa bolilor cardiovasculare?

    1. Populaţională: informare, conştientizare şi facilitare a accesului la o atitudine sănătoasă. Focus-ul prioritar ar trebui să fie pe FUMAT (atât prin legi cât şi prin susţinerea guvernamentală)
    2. Risc înalt: depistare precoce şi tratament individualizat,cu focus pe COLESTEROL (printr-un program naţional) şiHIPERTENSIUNE ARTERIALĂ (printr-un algoritm naţional!)
    3. Prevenţie secundară: acces la medicaţie preventivă (de exemplu gratuitate la statine post infarct miocardic!)

La fel ca în multe alte aspecte negative, şi în ceea ce priveşte afecţiunile cardiovasculare, România se menţine pe locurile fruntaşe în UE. Sunt românii mai bolnavi decât ceilalţi europeni?

Nu pot spune că românii sunt mai bolnavi decât restul europenilor, dar cu siguranţă sunt mai puţin conştienţi de riscul cardiovascular pe care îl au. De ce trăim cu 10 ani mai puţin decât occidentalii, când de fapt suntem cetăţeni ai aceeaşi ţări, Uniunea Europeană? Acest fapt se datorează unei combinaţii între un stil de viaţă nesănătos şi o finanţare exclusivă a tratamentului bolilor în detrimentul prevenţiei şi protejării sănătăţii, precum şi un cadru permisiv pentru comportamente nesănătoase (fumatul, alimentaţia inadecvată, inactivitatea fizică), dar şi neimplementarea controlului preventiv modern.

Cât de mult contează stilul de viaţă în declanşarea bolilor cardiovasculare şi cât de mult contează “genetica”?

Genetica contează aproximativ 30% din total – dar modul de viaţă sănătos poate inhiba expresia genelor “proaste” –altfel spus, poţi trăi mai mult şi dacă ai predispoziţie genetică pentru anumite boli cardiovasculare, în condiţiile în care aplici măsurile preventive, incluzând aici controlul preventiv şi tratamentul specializat.

Care sunt bolile cardiovasculare cu cea mai mare incidenţă în România?

Boala coronariană este boala cu cea mai mare incidenţă în ţara noastră! Dar trebuie subliniat aici că bolile cardiovasculare în ansamblul lor ucid în Romania de 8 ori mai multe femei decât cancerul de sân şi de 5 ori mai mulţi bărbaţi decât cancerul pulmonar!) Iar până la 80% dintre aceste boli sunt PREVENIBILE!

Care este legătura dintre alimentaţie şi bolile cardiovasculare?

Există o legătură fundamentală între alimentaţie şi bolile cardiovasculare. Cea mai cunoscută ca fiind protectoare pentru inima şi artere este dieta mediteraniană bazată pe legume, fructe, peşte, cereale integrale, ulei de măsline, migdale, nuci – fără a omite însă că cel mai sănătos aliment consumant în cantităţi enorme poate face mai mult rău decât cel mai nesănătos aliment mâncat în cantitate mică … Aşa că vorbind despre o dietă sănătoasă, trebuie să ne referim nu doar la tipul de alimente (preferate cele care au aport nutritiv, nu doar caloric), ci şi la cantitate, ritm de administrare, obiceiuri si chiar tabieturi…

Este suficient să respectăm un minim de reguli alimentare pentru a preveni şi a combate afecţiunile cardiovasculare?

Peste jumătate dintre complicaţiile aterosclerozei pot fi prevenite printr-o alimentaţie sănătoasă, lipsa fumatului şi activitatea fizică zilnică!

Legat de mişcare și de forma fizică, v-aș întreba cât contează pentru pacient exemplul personal al medicului care-l consultă. E important? Sau se aplicăzicala „Săfaci ce zicepopa, nu ce face popa”?

Categoric, DA! Exemplul personal contează enorm. Eu practic aproape zilnic aproximativ 30 min de activitate fizică de intensitate moderată. Important este însă să-ţi şi facă placere- lucru esenţial în găsirea tipului de efort fizic recomandat, aşa că doar încercarea de a convinge pacientul de necesitatea exerciţiului fizic nu se translatează automat într-o activitate zilnică, pe termen lung. De luat exemplul Atlethic Cardio Club care reuneşte nu doar medici din toată ţara care practică diverse sporturi şi periodic se întrec în competiţii, stimulând activitatea fizică atât în rândul lor cât şi a pacienţilor.

Cât de mult a evoluat cardiologia în timp?

În ultimii 30 de ani speranţa de viaţă în Europa a crescut cu aproximativ 10 ani (din care 7-8 ani se datorează realizărilor din cardiologie).Din păcate însă, până acum, am adăugat aceşti ani la anii de boală. Ţelul nostru pe viitor trebuie să fie să adăugăm cât mai mulţi ani de sănătate!

Prof. Dr. Dan Gaiţă, membru în Comitetul Director al European Heart Network

Related Posts

Facebook

Get the Facebook Likebox Slider Pro for WordPress