Harpagophytum procumbens – alternativa naturală în terapia durerilor articulare

Harpagophytum procumbens – descriere

Harpagophytum procumbens(HP), plantă numită popular Gheara-diavolului,  face parte din familia Pedaliaceae. Provine din partea sudică a continentului african și poate fi gasitănativ pe întinderea deșertului Kalahari din Namibia, a Botswanei, Africii de Sud, Angolei, Zambiei și Zimbabwe. Gheara-diavolului este o plantă perenă ierboasă, cu o lungime de aproximativ 45 cm, cu o rădăcină pivotantă centrală robustă, care se întinde până la o adâncime de doi metri.Florile au formă de trompetăși sunt roz, roșii sau mov, cu un mijloc gălbui. Fructul este lemnos și răspândește numeroși ghimpi lungi; datorită formei acestor ghimpi, fructul este cel care dă binecunoscutul nume al plantei.

Harpagophytum procumbens – istoric

Mai multe surse arată că, la jumătatea secolului XIX, elvețianul Augustin-Pyrame de Candolle a fost primul botanist care a descris și a consemnat existența HP, deși se pare că, la momentul respectiv, nu se cunoșteau cu exactitate proprietățile medicinale ale plantei. În medicina populară europeană,Gheara-diavolului este folosităîncă de la jumătatea secolului trecut, în principal în tratamentul afecțiunilor reumatice. Monografia curentă a ESCOP (European Scientific Cooperative on Phytotherapy) recomandă preparatele de Gheara-diavolului la tratamentul simptomatic al artrozei dureroase, al durerilor de spate, al lipsei de poftă de mâncare și al dispepsiei.

Harpagophytum procumbens – componente principale

Componentele principale ale tuberculilor secundari de Gheara-diavolului sunt glicozidele iridoide, care reprezintă aproximativ 3%. Ingredientul principal al acestora sunt harpagozidele, urmată de procumbidă, harpagidă și 8-para-cumaroil-harpagidă. Alți compuși importanți sunt flavonele, cum sunt kempferolul și luteolina, derivatele de 2-feniletanol, cum este acteozida, și substanțele hidrosolubile, cum sunt stachioza, rafinoza și produșii lor de descompunere.

Mai multe studii experimentale au evaluat activitatea analgezică, anti-inflamatorie, anti-edematoasă și anti-artritică; majoritatea acestora au identificat niveluri de activitate medii până la ridicate.

Harpagophytum procumbens – mecanisme de acțiune

Antiinflamator – un studiu in vitro, folosind două linii celulare la șobolani, a constatat că harpagozidele inhibă oxidul nitric inductiv indus cu lipopolizaharide (iNOS) și expresia ciclooxigenază-2 (COX-2) prin suprimarea factorului nuclear kappaB (NF-κB), astfel inhibând inflamația.

Analgezic – se pare ca harpagozidele exercită un efect analgezic periferic. Studiile in vivo (umane) au demonstrat dureri diminuate în cazurile de gonartroză, coxartrozăși durerilombare, după ingerarea de extracte de Gheara-diavolului conținând harpagozide.Mecanismul care susține acest efect este în strânsă legătură cu proprietățile sale anti-inflamatorii.

Harpagophytum procumbens – eficacitate

Studiile au constatat că HP prezintă o bună activitate analgezică și anti-inflamatorie în tratamentul pacienților cu simptome ușoare până la intermediare în coxartroză sau gonartrozăși dureri lombare. Un astfel de exemplu este studiul desfășurat asupra a 65 de pacienți cu dureri ușoare până la intermediare (pe scala VAS) sau cu tensiune musculară în umeri, ceafă și/sau spate. După 4 săptămâni de tratament cu placebo sau 2x480mg extract de HP (cu 3% harpagozide) s-a remarcat o îmbunătățire semnificativă a durerii musculare în cadrul grupului de tratament activ față de placebo (p<0,001) și o diminuare considerabilă a rigidității (p<0,001).

grafic

Intensitatea durerii musculare (0-50) după 4 săptămâni de 2x480mg Harpagophytum sau placebo

Într-un alt studiu multicentric, controlat, s-au administrat 2400 mg extract apos de tuberculi de Gheara-diavolului, echivalent cu 50mg harpagozide zilnic, la 75 de pacienți cu coxartrozăși gonartroză, timp de 12 săptămâni. Durerea a fost evaluată prin chestionarul Universităților Western Ontario și McMaster (WOMAC), o scală analog vizuală (VAS) și examinare de către medic în momentul de referință, la șase și la 12 săptămâni. La 12 săptămâni, scorul total WOMAC al durerii a fost diminuat cu 24,5% față de punctul de referință. Evaluarea fizica a durerii a prezentat o ameliorare de 46% a durerii la palpare, ameliorare de 35% a limitarii mobilitătii și o ameliorare de 25,4% a crepitației articulare la 12 săptămâni.

Harpagophytum procumbens – administrare

Comparate cu AIS, preparatele de Gheara-diavolului acționează lent. Prin urmare, trebuie administrate timp de 2-4 săptămânipentru a obține rezultate stabile în timp. Dacă preparatele de Gheara-diavolului sunt administrate ca terapie de bază, de obicei pacientul poate diminua doza de analgezice sintetice și, astfel, micșora riscul de efecte secundare gastrointestinale. Dacă pacientul răspunde rapid la tratamentul cu HP, terapia poate fi administrată timp îndelungat fără riscuriși se poate renunța la antiinflamatoarele de sinteză. Nu s-au constatat interacțiuni cu alte medicamente.

Harpagophytum procumbens – toleranță

Efectele secundare sunt puține și restrânse, de obicei, la tulburări gastrointestinale. Într-o analiză a 28 de studii clinice asupra extractelor de Gheara-diavolului, efectele secundare s-au manifestat la aproximativ 3% din pacienți și nu au depășit cota celor încercate cu placebo. Utilizarea pe termen lung este sigură și nu prezintă toxicitate.Toate studiile clinice efectuate cu Gheara-diavolului în durerile articulare sau musculare au constatat o tolerabilitate foarte bună, chiar șiîn cazul administrării pe termen lung.

Bibliografie:
  • Whitehouse LW, Znamirowska M, Paul CJ. Devil’s claw (Harpagophytum procumbens): no evidence for anti-inflammatory activity în the treatment ofarthritic disease. Can Med Assoc J 1983;129:249-251.
  • Vlachojannis J, Roufogalis BD, Chrubasik S. Systematic review on the safety of Harpagophytum preparations for osteoarthritic and low back pain. Phytother Res 2008;22:149-152.
  • Wegener T. Die Teufelskralle (Harpagophytum procumbens DC) în der Therapie rheumatischer Erkrankungen. Zeitschrift für Phytotherapie 1998;19:284-294.
  • Holz W et al. Harpagophyti radix. În: Hänsel R et al. Hagers Handbuch der Pharmazeutischen Praxis, 5. Auflage, Band 5, Drogen E-O. Springer Verlag, Berlin 1993:485-490.
  • ESCOP – Monografie: Harpagophyti radix. 2003, p. 233-240.

Related Posts

Facebook

Get the Facebook Likebox Slider Pro for WordPress