Aspectele patologice şi terapeutice ale aparatului respirator la vârstnici

Cutia toracică este regiunea anatomică cu modificări evidente odată cu înaintarea în vârstă.

Deseori, vârstnicii dezvoltă cifoză sau cifoscolioza pe fond de osteoporoză, mai ales la femei, iar cartilajele costale se calcifică. Consecinţa modificărilor osoase este creşterea raportului dintre diametrul antero-posterior şi cel transversal al cutiei toracice. La vârstnicii sănătoşi, această modificare nu produce o deteriorare semnificativă a performanţei pulmonare.

Cutia toracica la vârstnici prezintă o mobilitate scăzută care rezultă o mai mare utilizare a musculaturii diafragmatice şi a peretelui abdominal în ventilaţia pulmonară producând o scădere în activitatea muşchilor intercostali, iar cei accesori devin cei mai importanţi muşchi.

Structura bronhiilor se modifică nesemnificativ odată cu înaintarea în vârstă, însă căile respiratorii mici (bronhiole) se modifică semnificativ; ca urmare complianţa lor creşte cu vârsta, iar structurile lor devin mai puţin reversibile.

Funcţia plămânului este influenţată de înaintarea în vârstă, suprafaţa alveolară scade aprox 4% pe decadă de vârstă ducând implicit la o scădere masivă a suprafeţei alveolare de oxigenare. Deseori alveolele apar mai turtite şi mai puţin voluminoase cu lărgirea ductelor alveolare. Cu înaintarea în vârstă scade extensibilitatea pereţilor alveolari ducând la creşterea complianţei. Alveolele se subţiază şi conţin mai puţine capilare contribuind la îngreunarea schimburilor gazoase respiratorii.

Din punct de vedere  funcţional se produce o scădere fiziologică a capacităţii vitale (CV), volumul rezidual (VR) creşte ducând la scăderea ventilaţiei, volumul curent (VC) scade prin creşterea volumului residual şi a spaţiului mort, iar debitul ventilator de repaus şi VEMS-ul scad.

În consecinţă la vârstnici apar mai frecvent bolile pulmonare cornice precum bronhopatie cronică obstructivă, bronsiectazia, emfizem pulmonar, Hipertensiune pulmonară, neoplasm bronhopulmonar primar sau secundar, tuberculoză pulmonară, iar apariţia unei bronhopneumonii poate avea o evoluţie severă la această grupă populaţională.

Factorii predispozanţi afecţiunilor respiratorii la vârstnici sunt flora saprofită asociată cu flora condiţionat patogenă precum Haemophilusinfluente, S pneumonie, stafilococi coagulazo-pozitivi, entero-bacterii precum şi aspiraţia de germeni din sfera orofaringiană (germenianaerobi), gingivite, paradontoză, sinuzite, faringite, amigdalectomie, şi de unele stări patologice care pot altera refluxul tusei sau deglutitiei (AVC, coma), reflux gastroesofagian, acalazie.

Conduita-algoritmul terapeutic la patologia pulmonară specific a vârstnicilor :

Modificările multifactoriale care contribuie la declinul apratului respirator la vârstnici impun o serie de măsuri non farmacologice şi farmacologice pentru susţinerea funcţiei pulmonare vârstnicului.

Cele non farmacologice se rezumă în:

  • Evitarea toxicelor: tabagismului şi alergenilor polen, praf etc.
  • Adaptarea unui ambient de locuit corespunzător; cu temperatură constantă, aerisire zilnică.
  • Plimbări frecvente în spaţii bogate în oxigen, păduri, parcuri,etc
  • Efortul fizic adaptat vârstei contribuie la ameliorarea respiraţiei la vârstnici. După vârsta de 55 de ani efortul fizic dozat ameliorează debitul respirator, reduce dezvoltarea emfizemului, şi favorizează calitatea hematozei ameliorând declinul respirator, stări clinice şi influenţarea favorabil a evoluţiei bolilor pulmonare.
  • De asemenea fizioterapia respiratorie cu aparatele portabile de suflat de mici dimensiuni din material uşor, compartimentate pentru a asigura grad diferenţiat de dificultate suflării antrenand întregul aparatul respirator poate îmbunătăţi semnificativ funcţia pulmonară şi evoluţia unei boli pulmonare .
  • Şedinţele de magnetoterapie la nivelul coloanei toracale pot îmbunătăţi calitatea vertebrelor osteoporotice care susţin întreaga cutie toracică, îmbunătăţind secundar funcţia pulmonară.

Măsuri farmacologice cu caracter terapeutic nespecific:

Cure complete cu tratamente GEROVITAL  injectabile, tablete, aerosoli, sub supravegherea şi îndrumarea medicului geriatru pot contribui la încetinirea declinului funcţiei pulmonare şi evoluţia favorabilă afecţiunilor pulmonare cornice sau acute la vârstnici. Întotdeauna aceste măsuri farmacologice trebuie individualizate în funcţie de starea clinică a individului. Se pot administra cure preventive la vârstnicii sănătoşi sau curative adjuvante la vârstnicii cu patologie pulmonară, contribuind în felul acesta la reducerea bolilor pulmonare la vârstnici şi spitalizarilor, precum şi la folosirea unor doze, semnificativ mai mici, de corticosteroizi reducând costurile tratamentelor cornice şi evitarea iatrogeniilor.

Conf.dr. Mavritsakis Nikolaos

Medic primar Geriatrie şi Gerontologie

Related Posts

Facebook

Get the Facebook Likebox Slider Pro for WordPress